Dacă te-ai întrebat vreodată ce poți să vizitezi în Belgrad, află că și eu mi-am pus mereu aceeași întrebare, până acum două săptămâni, când am ajuns pentru câteva zile la vecinii noștri sârbi. Am aflat multe lucruri noi despre Serbia, pe care poate nu le-aș fi descoperit altfel, astfel încât îți prezint în articolul de astăzi un mic itinerariu din care să te inspiri, dacă ajungi aici, chiar și în treacăt. Cu siguranță, merită să te oprești în Belgrad, măcar pentru gastronomia lor, fiindcă mâncarea aici a fost extrem de gustoasă.
Cum ajungi în Belgrad
Probabil, cea mai accesibilă metodă de a ajunge în Serbia este cu mașina. Zic „accesibilă”, fiindcă poate nu îți vine să iei avionul până în țara vecină, mai ales că drumul spre sârbi trece pe la Cazanele Dunării, unde peisajele sunt superbe. Din București și până în Belgrad, drumul durează aproximativ 8 ore, fiind cam 600 km de parcurs.
O a doua variantă este cea cu avionul, prin Tarom sau AirSerbia, care operează zilnic din București, în jurul prânzului. Eu am ales varianta de a zbura cu avionul, astfel încât, într-o oră și 20 de minute, deja am aterizat pe Aeroportul Nikola Tesla. La dus, am zburat cu Tarom, într-un avion cu elice, destul de mic, care a avut doar două scaune pe fiecare latură a aeronavei și care a permis la bord doar un singur rucsac de persoană, așezat deasupra capului. Dacă ai nevoie de mai mult bagaj, singura opțiune este să îți lași a doua geantă la cală.
La întoarcere, am zburat cu AirSerbia, într-un avion la fel de mic ca primul, singura diferență fiind că am primit ca snack câțiva biscuiți și o apă de 250 ml.
Roaming și moneda locală
În ceea ce privește roamingul, singura companie de telefonie pe care o recomand este Digi. La Vodafone am făcut 12,6 euro cost suplimentar pentru 10 KB de internet, deși am avut constant roamingul și datele închise și chiar și la Orange costă destul de mult să folosești internetul.
De asemenea, trebuie să ai în vedere că moneda locală este dinarul sârbesc, iar 1RSD = 0,043 RON. Am folosit peste tot Revolut, însă mi-ar fi prins bine și niște mărunțis, fiindcă în anumite locuri nici nu exista POS.
Cum ajungi de la aeroport în oraș
Aeroportul este situat la 20 km de centrul orașului, iar pentru a ajunge în oraș ai 3 metode.
Prima opțiune ar fi să folosești transportul în comun, mai ales că, în Belgrad, acesta este gratuit — da, am fost și eu extrem de surprinsă că nu trebuie să plătești bilet dacă urci în autobuz. Nu știu totuși cât va mai ține acest beneficiu, deci, înainte să pleci în vacanță, ar trebui să mai verifici din nou această informație.
A doua opțiune ar fi să mergi cu un taxi, însă ține cont că șoferii primesc doar cash. Nu contează că e dinar sârbesc, euro sau dolari, cash să fie. După cum spuneam și mai sus, am folosit în toate zilele doar Revolut, astfel încât n-am avut nicio bancnotă la mine, drept pentru care am făcut cale întoarsă din stația de taxi.
A treia metodă, pe care am și ales-o, a fost utilizarea aplicației CarGo, un fel de Uber al lor, care permite și plata cu cardul. Un drum până în centrul orașului a costat cam 75 lei, adică vreo 1700 RSD, și a durat cam 25 de minute până la hotel. Un mic dezavantaj ar fi că mașina nu vine să te ia direct din fața aeroportului, ci dintr-o anumită zonă din parcare. Am avut noroc că șoferul știa engleza destul bine și am putut comunica cu el la telefon pentru a clarifica punctul de preluare.
Unde să te cazezi în Belgrad
Bookingul oferă cazări pentru toate buzunarele, însă aș putea spune că mă așteptam ca prețurile în Belgrad să fie mai mici decât în vestul Europei. Hotelurile cu notă bună și mic dejun inclus sar lejer de 700 lei pe noapte, ceea ce mi se pare cam piperat.
Cazarea la care am stat se numește Hotel Calisi, iar camera, micul dejun și serviciile au fost ireproșabile. Hotelul este situat chiar pe malul râului Sava și am putut merge pe jos până în centrul istoric al orașului. În plus, foarte aproape, sunt multe localuri cu mâncare bună.
Și că tot veni vorba de restaurante, vă recomand să aruncați o privire pe meniul hotelului, pe care l-am observat destul de târziu în cameră. Chiar am primit și un voucher de 20% pentru o masă luată la ei, însă am fost așa înfometată, încât primul lucru pe care l-am făcut după check-in a fost să caut pe Google Maps un restaurant. Nici nu mi-a trecut prin cap că aș putea mânca la hotel, ca să economisesc niște timp.
Ce poți vizita în Belgrad
1. Cetatea și Parcul Kalemegdan
După cum spuneam, hotelul la care am stat a fost foarte aproape de obiectivele turistice din centru, astfel încât am luat la pas strada Karadordeva, până am ajuns în capăt la Fortăreața Kalemegdan.
Situată la confluența dintre râul Sava și fluviul Dunărea, cetatea a fost reconstruită de nenumărate ori, pe parcursul a multor secole, și a avut, bineînțeles, rol de apărare. Fortăreața în sine este întinsă, având numeroase clădiri, porți și alei, însă nu am putut s-o vizitez și la interior, deoarece am nimerit fix lunea, când aceasta este închisă.
M-am mulțumit să mă plimb prin imensul Parc Kalemegdan, care nu doar că înconjoară cetatea, ci și găzduiește o Grădină Zoologică, un parc de distracții și câteva terenuri de sport. În plus, de aici poți admira de sus orașul, cu ansamblul său de clădiri vechi și noi, și chiar poți vedea punctul unde Sava și Dunărea se întâlnesc. De asemenea, un alt aspect care face parcul atât de apreciat este faptul că apusul văzut de pe zidurile cetății este superb și îți recomand să îți aranjezi programul astfel încât să nu-l ratezi.
2. Muzeul Yugoslaviei
Din punctul meu de vedere, Muzeul Yugoslaviei a fost cel mai interesant obiectiv la care am ajuns în Serbia. Am aflat multe lucruri despre istoria fostului stat comunist, pe care poate, în mod normal, nici nu m-aș fi gândit să le caut singură pe internet. Îmi amintesc și acum când eram la școală prin 2006 că pe harta enormă cu România pe care o vedeam zi de zi în clasă, vecinii noști încă se numeau Yugoslavia, însă acum, cu ochi de adult, am privit altfel povestea ei.
Muzeul este dedicat fostei Yugoslavii, cu accent pe viața și activitatea fostului președinte Josip Broz Tito, care, în mod suprinzător pentru mine, chiar a fost foarte apreciat de populația țării, existând și astăzi un cult pentru el.
Tito a fost un conducător aparte, care a dorit să se îndepărteze de direcția impusă de URSS și să-și creeze propriul model socialist. Nivelul de trai în Yugoslavia a fost mult mai ridicat decât al celorlalte țări comuniste din acea vreme, exista mai multă libertate, oamenii aveau pașaport și puteau călători liber. Ba chiar aveau access la cultura occidentală, la muzică și filme, un lucru complet interzis în România la acea vreme.
În muzeu am văzut cadourile primite de-a lungul vieții de Tito, afișe de propagandă, uniforme militare și fotografii, însă cel mai aparte lucru este chiar mormântul conducătorului, situat în casa Florilor. Moartea sa a afectat profund populația, mai ales că acesta a fost văzut ca un unificator al națiunii după cel de-al Doilea Război Mondial.
Sper că ți-am trezit curiozitatea și că vei pune pe listă acest muzeu, sau că măcar vei citi mai multe despre istoria Yugoslaviei. Biletul de intrare costă 600 RSD (26 lei), iar programul de vizitare este de marți până dumincă, între orele 10:00 și 18:00.
3. Catedrala Sfântul Sava
În general, în vacanțe, prefer să vizitez bisericile altor religii, din simplul fapt că lăcașurile de cult ortodoxe îmi sunt deja cunoscute din punct de vedere arhitectural.
Catedrala Sfântul Sava merită totuși pusă pe listă dacă ajungi în Serbia, având în vedere că este una dintre cele mai mari biserici ortodoxe din lume. Mărimea și decorul său auriu din interior sunt cu adevărat impresionante și seamănă foarte mult ca arhitectură cu Hagia Sofia din Istanbul. Cu o înălțime totală de 70 de metri, Catedrala din Belgrad este cu 10 metri mai înaltă față de Hagia Sofia și poate primi simultan 10000 de oameni în interior.
Un localnic ne-a spus că slujbele nu se țin în sala mare, ci în biserica din subsol, mult mai mică, dar la fel de impresionantă prin decor.
4. Strada Knez Mihailova
Principala stradă pietonală din Belgrad se numește Strada Knez Mihailova și este considerată o zonă perfectă pentru shopping, ba chiar este ca un mall în aer liber, plin cu terase, magazine, galerii, cântăreți stradali și turiști. Aș putea s-o compar cu Calea Victoriei din București, sau cu un mic Champs Elysee din Paris ca și concept. În capătul său, am regăsit o clădire cu un vibe 100% comunist – Centrul Cultural din Belgrad, continuat de Piața Republicii, cel mai cunoscut punct de întâlnire pentru localnici.
5. Cartierul Skadarlija
Când vii dinspre Piața Republicii și intri în cartierul pietruit și boem Skadarlija, parcă se face deodată liniște. Cartierul a început să se dezvolte din secolul 19, dintr-o mahala în care trăiau artiștii și scriitorii într-o zonă frecventată de elitele culturale și intelectuale ale vremii. Cartierul este chiar comparat cu Montmartre din Paris, iar zona este cea mai animată seara, când localurile se animă cu muzică tradițională live interpretată de tarafuri sârbești.
6. Degustare de trufe
Un ultim lucru pe care l-am făcut în Belgrad a fost să merg la o degustare de trufe în cartierul Skadarlija, la Damar Tartufi. Am încercat vin cu trufe albe, brânză, ba chiar și ciocolată, alături de 4 alte gustări cu aur negru. Ni s-a prezentat modul în care trufele sunt găsite, curățate și păstrate, trebuind prepate în decurs de 10 zile, cum sunt trimise către alte țări, și, bineînțeles, cum le putem include în anumite rețete de mâncare. Serbia a descoperit în trecutul recent această bogăție, de aceea nu au în istoria lor preparate cu trufe.
La final, am putut cumpăra tot ce am degustat, și am plecat acasă cu ciocolată albă și brânză drept suvenir. Probabil experiența și gustul trufelor nu este pentru toată lumea, însă dacă ești interesat, poți cumpăra activitatea de pe GetYourGuide.
Ce să mănânci în Belgrad
M-aș întoarce în Belgrad numai ca să mai mănânc din nou tot ce am gustat aici – au o gastronomie delicioasă!
Preparatul lor emblematic cred că este ajvarul – un fel de zacuscă din ardei copți, însă eu am simțit că rețeta lor nu este totuși ca a noastră. Ajvarul este mult mai cremos decât zacusca și parcă nu are acel gust înțepător.
Faptul că mâncarea lor este atât de gustoasă se datorează kajmacului folosit în preparate – o cremă groasă obținută din smântâna care se ridică la suprafața laptelui fiert. Se servește pe pâine sau ca o garnitură pentru cărnuri, ceea ce mi se pare un pic ciudat, pentru că are o textură de unt.
Am mai încercat cevapi – mici sârbești, rakia, pečenje – friptură de miel la proțap, care mi se topea în gură, însă cel mai mult m-a fermecat friptura de vită scufundată în ulei de măsline de la Restaurant Durmitor, care a fost atât de fragedă și gustoasă.
Concluzie
Am regăsit cu prisosință spiritul balcanic în Serbia și cred că Belgradul ar merita să fie vizitat dacă ai drum prin zonă, mai ales pentru mâncare. Per total, mă așteptam să fie un oraș mai ieftin decât cele din vest, poate asemănător la prețuri cu România, însă n-a fost deloc așa. Orașul este o experiență în sine dacă vrei să retrăiești nostalgia comunistă și mai ales dacă iubești viața de noapte, pentru că la acest capitol Belgradul stă foarte bine.
Dacă vrei să vezi mai multe fotografii, te aștept pe pagina de instagram urmatoareavacanta.ro, unde am creat un reper special pentru Belgrad.
